Dacă mă numești nostalgic, află că în 1989, cea mai mare dorință a mea - chiar mai mare decât aceea de a fi sănătos - era "dispariția" lui Ceaușescu!

Boală incurabilă, arestat, alungat, orice!

Dar să dispară!!!

Aici este poza lui de la investirea în nou înființata funcție de Președinte al României, în aprilie 1974.

Poza de la Jurământul militar.

Poza mea din 10 Martie 1974, chiar de ziua mea, înainte de Jurământ (Arad, grăniceri).

Poza drapelului unității militare și poza Stemei României (ce frumoasă!!!), în fața căruia și căreia am jurat credință.

Da, în fața drapelului, am jurat credință României și Comandantului Suprem...

Și în Decembrie '89, am încălcat Jurământul militar, împușcându-mi Comandantul Suprem (metaforic vorbind) și vânzând Țara dușmanilor ei...

...Mintea românului de pe urmă...

Înainte de a fi împușcat, a spus adevărul:

"Agenturili străine vor să subjuge Țara!!!"

N-a știut însă "adevăratul Adevăr..." :

Securitatea și capii comuniștilor acumulaseră sume colosale de bani și nu-i puteau cheltui. Făceau vacanțe la Poiana Brașov și Mamaia și nu în Caraibe sau Elveția, nu-și puteau deschide actualele afaceri mafiote, nu aveau puterea de a ciopârți și vinde Țara la străini, ca acum...

Așa că, pe fondul suferinței populației în timpul achitării împrumutului extern, au făcut tot ce-au putut să chinuie poporul pentru a-l înrăi și să-l dezinformeze pe Președinte, spunându-i că este iubit și că oamenii trăiesc decent și mulțumiți.

Adevărat, după '80 (nu înainte!!!), era frig, nu erau alimentarele pline, nu aveai voie să te plângi (acum ai voie - deocamdată... - dar nu te ascultă nimeni!).

Trebuia plătită datoria externă (ca și acum: sute de miliarde de €, sute de ani de acum încolo...).

Dar ne descurcam cu plite electrice când venea curentul, cu sobe (eu mi-am făcut în apartament; de teracotă, cu cuptor).

După '80 nu aveai de unde cumpăra alimente, însă funcționau trocul și "Legea lui Om...": "Ești om cu mine, sunt om cu tine": tu îmi dai un cofrag cu ouă, eu îți dau niște brânză de la țară; eu îți dau un vin bun, tu îmi dai o găină de la bunică-ta, eu îți dau 2 litri de gazolină, tu îmi schimbi mâine butelia, că eu sunt la muncă...

Și tot așa, ne ajutam, astfel încât, duminica ne urcam 5-6 în Dacia vecinului și mergeam la "iarbă verde", la săniuș pe dealul din apropiere...

Eram toți prieteni, egali, fericiți, ca frații, nu ca acum...

Nimeni nu a murit de foame, de frig. Acum mor mulți!

Nimeni nu era șomer, nimeni nu "locuia" pe cartoane în ganguri și în canale, după ce le-au confiscat băncile străine casele.

Părinții și bunicii nu erau uciși de copii și de nepoți, pentru droguri.

Nu te împiedicai de cerșetori (de profesie, supravegheați...) și de aurolaci, la orice colț de stradă.

Fetele nu erau răpite și duse în Occident pentru prostituție.

Copiii nu consumau droguri în școală și învățau gratuit, fără meditații costisitoare, aveau manuale unice gratuite, mergeau în tabere gratuite.

Nu erai omorât pe "zebră" de șoferi bețivi și drogați care scapă apoi "cu suspendare" - vezi cazul ucigașului Huidu, "cârcotașul" sau beizadeaua care a omorât doi tineri pe plajă...

Străzile nu erau tivite până la sufocare cu bănci, farmacii și săli cu jocuri de noroc, păcănele, care au distrus mii de familii.

Închei amintindu-l pe Petre Tuțea care afirma că Ceaușescu ne-a scos din Evul Mediu și azi, 26 Ianuarie, de ziua lui, dau Cezarului ce-i al Cezarului:

"Îmi pare rău că nu te-am crezut și că am lăsat să fii împușcat!

Și chiar dacă ai fost ateu - poate că nu ai fost... - sau poate chiar fiindcă ai fost, îL rog pe Bunul Dumnezeu să te ierte și să te aibă în paza Lui!"

Semnează,

Un ofițer, medic militar pensionar, trădător al Țării și al Comandantului Suprem, prin neimplicare în timpul loviturii de stat.

Doamne, iartă-mă și pe mine.

Amin!