„Părintele vaccinului ARN mesager”
contestatar vehement al administrării lui copiilor!
În laboratoarele biologice din Ucraina a dezvoltată o infecție cu coronavirus, experimentele fiind realizate cu sprijinul autorităților americane, acuză Ministerul rus al Apărării.
Statisticile din industrie arată că: 25% dintre vaccinuri ajung la destinație într-o stare degradată din cauza transportului incorect.
Aproape 30% din vânzările casate la companiile farmaceutice pot fi atribuite problemelor de logistică.
Aproape 20% dintre produsele de îngrijire a sănătății sensibile la temperatură sunt deteriorate în timpul transportului din cauza ruperii lanțului de frig.
Aproximativ 0,5% din mărfurile transportate sunt deteriorate în timpul transportului prin nerespectarea regulilor de temperatură.
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății (OMS),
Asociația de medicamente parenterale (PDA) și alte estimări din industrie
Principalul avantaj al purtarii mastii este imposibilitatea de a-ti mai atinge gura si nasul cu mana in mod involuntar. Studiile arata ca, involuntar, ne atingem fata o data la 3-4 minute. Masca te face sa constientizezi si sa-ti inhibi acest impuls.
Pandemii precum gripa spaniolă din 1918 au devastat omenirea de-a lungul istoriei, dar au grăbit și inovațiile în medicină. Un secol mai târziu, suntem din nou în fața unui virus necunoscut, dar înarmați cu mai mult decât aspirină și măști de tifon. Astăzi, avem tehnologia necesară pentru analize genetice complexe, tratamente antivirale și testăm zeci de medicamente și vaccinuri. Medicina a evoluat într-un ritm fără precedent în ultimii 100 de ani și avem șanse să câștigăm mai repede bătălia cu noul virus.
Pandemia de coronavirus ar putea lua proporțiile celei de gripă spaniolă din 1918, spunea recent celebrul Anthony Fauci, epidemiologul care conduce lupta anti-COVID-19 din SUA. „Aceasta este o pandemie de proporții istorice”, a declarat Fauci într-un webinar susținut pentru studenții Universității Georgetown.
Gripa spaniolă a infectat aproape o treime din populația mondială de la acea vreme și a ucis cel puțin 50 de milioane de oameni, din primăvara lui 1918 și până în vara lui 1919. În pandemia de coronavirus ne-am întors de multe ori către cea mai devastatoare boală din istoria recentă a omenirii. „Istoria se repetă”, au spus unii după ce au comparat evoluția, rata deceselor sau viteza de răspândire a celor două virusuri.
De ce suntem tentați să comparăm situația în care ne aflăm acum cu cea din 1918? Motivul este foarte simplu: pentru că a luat sfârșit și ne poate oferi soluții salvatoare.
Vedeta TV Realitatea Plus, Alexandra Păcuraru vaccinistă convinsă: "Eu m-am vaccinat, am făcut trei doze, am îndemnat și pe alții s-o facă; dar văd că ceva nu este în ordine, certificatul verde este valabil nouă luni și deja apar alte tulpini mai periculoase."
A inceput bilbîiala deconspirării pandemiei .
In Austria nu mai este valabil Johnson&Johnson ?Plus că Testul poate fi fals pozitiv și fals negativ ,
adică poți sta linistit și îi îmbolnăvești pe cei din jurul tău ?
Vaccinări pe mici și bere ? Tombola vaccinării?
Vaciinare la bordel pentru o partidă?
Ăștia își bat joc de omenire ???
Cum s-a pandemia din 1918
Reuniune de urgență a OMS, după apariția tulpinii din Africa de Sud despre care se crede că poate anihila efectul actualelor vaccinuri. UK oprește temporar toate zborurile spre și dinspre șase țări din zonă.
Potrivit revistei științifice Nature, cel mai probabil experții Organizației Mondiale a Sănătății vor cataloga azi noua tulpină ca Varianță de Îngrijorare (VOC) stabilind, până la noi cercetări, urmărirea mai îndeaproape a modului în care aceasta se răspândește.
O analiză Financial Times, folosind date Gisaid, arată că tulpina B.1.1.529 se răspîndește de cel puțin patru ori mai repede decât Delta (care a provocat valul IV în Europa) și semnificativ mai repede decât Beta (responsabilă pentru valul II în Africa de Sud). Vezi Sursa AICI
Trebuie urgent să se recurgă la varianta de rezervă care a făcut minuni in ultimii 2000 de ani și anume Tratamentul !
O spun mereu doctorii de renume , dar sunt ignorați !
Deci repede la Dna Doctor Groșan și luați notițe !!!
Acidul ribonucleic (ARN) este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un rest fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina.
Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un complex macromolecular similar, structural și funcțional, în multe privințe ADN-ului. ARN-ul rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi, monocatenare.
Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Polimerizarea ribonucleotidelor se realizează prin legături fosfodiesterice în pozițiile 3’- 5’.
Compoziția nucleotidică (sau secvența, ordinea nucleotidelor în moleculă) definește structura primară a moleculei de ARN. Datorită complementarității bazelor în unele regiuni mai mari sau mai mici ale moleculei de ARN, în soluție și în funcție de temperatură, prin pliere și aparierea regiunilor complementare, molecula poate capăta, formând o buclă, o structură parțial bicatenară. Această structură” secundară este deosebit de importantă în funcția unor tipuri de ARN, ca, de exemplu, ARN-ul de transfer. Molecula de ARN poate adopta o structură tridimensională numită structură terțiară ce rezultă din aparieri între bazele azotate diferite de aparierile clasice A-T și C-G.
ARN-ul este sintetizat prin procesul numit transcripție. În acest proces, ADN-ul are rol de matriță. Molecula dublu catenară de ADN este desfăcută, pe intervalul care urmează a fi transcris, de anumite complexe proteice prin ruperea punților de hidrogen între bazele azotate complementare. Un complex proteic cu funcție enzimatică numit ARN polimerază copiază una din catenele de ADN pentru a produce un ARN complementar. Catena de ADN care funcționează ca matriță pentru sinteza ARN-ului se numește catenă sens.
Sinteza ARN-ului (transcripția) se realizează pe baza complementarității bazelor azotate ca și în cazul replicării moleculei de ADN cu o singură excepție: în dreptul adeninei de pe catena matriță a ADN-ului se va atașa uracilul în catena nou sintetizată de ARN. Polimerizarea ribonucleotidelor în transcripție se desfășoară în același sens ca reacția de polimerizare a dezoxiribonucleotidelor din cadrul replicării ADN-ului și anume de la 5' spre 3'.
Suport temporar al informației genetice
Acest rol este realizat de ARN-ul mesager ce transportă informația genetică necesară sintezei de proteine de la ADN-ul localizat nuclear la ribozomii localizați în citoplasmă.
Catalizator enzimatic
Unele molecule de ARN au capacitatea de a cataliza reacții chimice modificând atât aminoacizi sau proteine cât și acizi nucleici.
Ghid pentru enzime
Unele molecule de ARN sunt componente ale unor complexe ribonucleoproteice ce participă la ghidarea lor spre secvențele specifice. În această categorie pot fi încadrate moleculele mici de ARN nucleolar (snoARN – small nucleolar ARN în engleză) ce participă la clivarea ARN-ului ribozomal sau ARN telomeric ce reprezintă matrița folosită de complexul ribonucleoproteic numit telomerază pentru sinteza extremităților moleculelor de ADN (numite telomere).
Reglarea expresiei genelor
Unele molecule de ARN (ARN antisens, spre exemplu) sunt implicate în represia uneia sau mai multor gene.
Rol în translație
ARN-ul de transfer transportă aminoacizii și îi poziționează în cursul sintezei proteice.
Suport al informației genetice
Genomul unor virusuri este constituit din ARN. În această categorie intră virusul gripei, virusul hepatitei C sau virusul SIDA. Replicarea acestor virusuri se face cu o fidelitate mult mai redusă, deoarece în cazul ARN-ului nu există un proces de corijare a erorilor, frecvența mare a erorilor ducând la o mare variabilitate genetică.
Vezi Sursa Info AICI
Obiectivul de decenii !
25 mituri despre vaccinul anti COVID-19
Noul act terorist - Vindecarea Planetei !Omu bill, mărturiseste ce gindește ?.Gates nu ne vrea vindecați, că nu are acest sentiment niciodată!!!Dar dacă Teroriștii ar aduce Medicamente și Tratament pentru planetă ?Bill Gates Știe ceva ? De ce nu se gindește să ne vindecăm?
Cazurile de COVID-19 determinate de varianta Delta de virus sunt in crestere la nivel mondial. A fost identificata pentru prima data in India in octombrie 2020 si conform statisticilor din octombrie 2021, varianta Delta este predominanta in majoritatea tarilor, inclusiv in Romania. Reprezinta 100% din toate cazurile de COVID-19 in tari cum sunt: Germania, Italia, Spania, Anglia, Franta, Cehia, Belgia si Australia. In Canada 99.74%, respectiv in Statele Unite 99% din cazurile de COVID-19 sunt cauzate de varianta Delta. In Romania, 99.55% de infectii sunt cauzate de aceasta varianta.
Vaccinul impotriva COVID-19 a fost dezvoltat prea repede, astfel incat informatiile privind eficacitatea si siguranta acestuia nu pot fi de incredere.
Exista mai multe motive care explica de ce aceste vaccinuri au putut sa fie dezvoltate atat de rapid. Iata cateva dintre acestea:
- Vaccinurile anti COVID-19 Pfizer/BioNTech si Moderna au fost realizate folosindu-se o tehnologie noua pentru vaccinuri - ARN mesager (ARNm) - totusi, aceasta era deja cercetata de peste 10 ani de zile, astfel incat companiile farmaceutice au putut incepe procesul de dezvoltare a vaccinului chiar la inceputul pandemiei.
- Cercetatorii chinezi au identificat si au facut publica secventierea materialului genetic al virusului SARS-CoV-2 pe 11 ianuarie 2020, la doar o luna de la raportarea primul caz de boala. Acest lucru a facut posibil ca firmele producatoare sa inceapa crearea vaccinurilor bazate pe ARNm imediat; de exemplu, Moderna a inceput studiile pre-clinice intr-un timp record, la doar 2 luni dupa aceasta informare.
- Producatorii de vaccin nu au omis niciun pas al procesului de testare, insa au efectuat unele studii in paralel, in loc sa le efectueze consecutiv. Experienta de-a lungul multor ani in ceea ce priveste studiile despre vaccinuri a permis sa se dezvolte modalitati mai rapide de desfasurare a trialurilor clinice. De exemplu, majoritatea studiilor privind vaccinurile anti COVID-19 au conceput faza 1 (vaccinul este administrat unui numar mic de voluntari pentru a evalua siguranta acestuia) si faza 2 (vaccinul este administrat mai multor sute de voluntari pentru a se evalua in continuare siguranta, precum si doza care produce efectul asteptat si imunogenitatea) intr-un singur studiu. Odata ce faza 1 a evidentiat un nivel adecvat de siguranta, a putut sa inceapa imediat faza 2, fara sa fie nevoie sa se astepte inca un timp pentru a se proiecta cel de-al doilea studiu si pentru a se obtine autorizarea acestuia. De asemenea, trialul de faza 3 (vaccinul este testat pe mii de voluntari si comparat cu un produs placebo) a fost conceput in timp ce inca se desfasurau studiile de faza 1 si 2, pe baza presupunerii ca vaccinurile se vor dovedi sigure si eficace.
- Au fost alocate resurse semnificative deoarece guvernele au investit in cercetare si/sau au platit in avans pentru vaccinuri.
- A existat un sprijin foarte mare din partea comunitatii sub forma inscrierii intr-un timp scurt a unui numar mare de voluntari pentru studii, multe persoane fiind dispuse sa ajute la cercetarea producerii vaccinului impotriva COVID-19. O astfel de inrolare rapida este fara precedent in istoria studiilor clinice.
- Deoarece COVID-19 este o boala contagioasa care s-a raspandit rapid in toata lumea, nu a durat decat cateva luni ca trialurile clinice sa colecteze suficiente date pentru a evalua daca vaccinul are intr-adevar un efect de protectie a voluntarilor participanti care au fost vaccinati.
- Trialurile clinice de faza 3 au fost efectuate pe un numar mare de persoane - de 43 000 in cazul vaccinului Pfizer/BioNtech, respectiv 30 000 in cazul vaccinului Moderna, fiind incluse persoane de varste diferite, inclusiv persoane in varsta si de rase diferite, fara sa evidentieze probleme majore de siguranta. Siguranta vaccinurilor va continua sa fie monitorizata cu atentie de FDA (Food and Drug Administration din Statele Unite) si Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC).
- FDA, precum si Agentia Europeana a Medicamentului (EMA), dar si grupuri independente care au reunit cei mai buni experti stiintifici au evaluat cu multa atentie datele din trialuri puse la dispozitie de catre firmele producatoare si au considerat vaccinurile Pfizer si Moderna ca fiind sigure si eficiente pentru utilizare in regim de urgenta.
- Companiile farmaceutice au inceput sa produca vaccinul devreme, chiar inainte ca vaccinurile sa fie autorizate de FDA, astfel incat unele consumabile erau deja achizitionate cand a fost obtinuta autorizatia si a inceput productia pe scara larga.
Mit 2: Un vaccin (Pfizer/BioNTech si Moderna) este mai bun decat celalalt.
Amandoua vaccinurile sunt foarte similare in eficacitate (95%, respectiv 94.5%) si se bazeaza pe aceeasi tehnologie. Este recomandat sa te vaccinezi cu oricare dintre cele doua vaccinuri, de indata ce ce vor fi disponibile.
Mit 3: Vaccinul ARNm nu poate fi de incredere din cauza ca este un tip nou de vaccin.
ARN mesager este o molecula mica, care este produsa de celulele din organismul uman, precum si de bacterii si virusuri. Poate fi comparata ca un „manual de instructiuni” de fabricare a unei proteine. Vaccinurile Moderna si Pfizer/BioNTech contin ARNm obtinut in laborator. Cand acesta ajunge in celula musculara, o „instruieste” sa sintetizeze o versiune a proteinei S (S vine de la „Spike”, aspectul caracteristic, cu “tepi”, al virusului) care se gaseste in mod normal pe suprafata virusului SARS-CoV-2 si al carei rol este sa-i permita virusului sa se ataseze de celulele din organism. Aceasta mica parte inofensiva a virusului nu este suficienta pentru a provoca boala COVID-19. Insa este un mod inteligent de a introduce proteina spike in corp, astfel incat organismul sa poata „invata” cum sa o „atace”. Este similar cu vaccinul impotriva tetanosului, in care in loc de ARNm este injectata proteina tetanica (anatoxina tetanica).
Desi este adevarat ca vaccinurile ARNm nu au fost utilizate pe scara larga inainte, aceste doua vaccinuri au fost testate in trialuri la care au participat zeci de mii de oameni pentru a demonstra atat siguranta, cat si eficacitatea. Este nevoie sa se evalueze eficacitatea pe termen lung si sa se urmareasca daca exista efecte secundare rare ca urmare a vaccinarii a sute de milioane de oameni. In prezent, aceste vaccinuri sunt eficace, sigure si reprezinta cea mai buna optiune pentru a preveni milioane de cazuri de infectie cu SARS-CoV-2 si decese.
Mit 4: Vaccinul ARNm imi va altera ADN-ul.
Vaccinul ARNm nu interactioneaza si nu modifica ADN-ul celulelor din organism. ARNm din vaccinul impotriva COVID-19 ajunge in citoplasma (mediul din interiorul celulei) si nu intra in nucleul celulei unde se gaseste ADN-ul. Mai mult, dupa cateva zile dupa ce celula a folosit instructiunile codificate de ARNm, aceasta va distruge ARNm din vaccin.
Mit 5: Vaccinul foloseste o versiune vie de coronavirus.
Niciunul dintre vaccinurile deja autorizate pentru a fi folosite sau aflate in fazele finale de aprobare nu foloseste virus viu. Asta inseamna ca vaccinarea nu va cauza boala COVID-19. Principalele vaccinuri folosesc tehnologii stiintifice care sa invete sistemul imunitar sa recunoasca si sa atace noul coronavirus, fie introducand in organism fragmente din virus (nu virusul intreg) sau dandu-i corpului instructiuni pentru a sintetiza propriile proteine asemanatoare cu cele ale virusului SARS-CoV-2. Sistemul imunitar va recunoaste apoi aceste proteine ca fiind straine si va produce anticorpi care vor ataca virusul. Apoi, sistemul imunitar va dezvolta o memorie imunitara, astfel incat sa lupte impotriva viitoarelor infectii.
Uneori, dupa vaccinare, acest proces poate cauza anumite simptome (reactii adverse) cum ar fi febra, somnolenta sau durere locala. Sunt efecte normale care pot dura 24-48 de ore. Pe de alta parte, este nevoie de cateva saptamani pana cand sistemul imunitar va produce suficienti antiorpi. Asta inseamna ca este posibil ca o persoana, care a fost infectata chair inainte de vaccinare sau imediat dupa, sa faca boala COVID-19 din cauza ca nu a trecut suficient timp pentru ca vaccinul sa ofere protectie.
Mit 6: Nu stim ce se gaseste in aceste vaccinuri.
Atat Pfizer, cat si Moderna au publicat listele de ingrediente din vaccinuri. In plus fata de ingredientul esential, ARNm care codifica proteina spike, ambele vaccinuri contin lipide (grasimi) care ajuta la protectia ARNm inainte de a fi introdus in celule si cateva alte ingrediente obisnuite cu rol in mentinerea pH-ului si stabilitatii vaccinului. In ciuda teoriilor vehiculate pe retelele de socializare, aceste vaccinuri nu contin microcipuri sau oricare alta forma de dispozitiv de urmarire.
Mit 7: Vaccinul impotriva COVID-19 a fost dezvoltat ca o modalitate de a controla populatia generala, fie prin introducerea unui microcip de urmarire, fie a unor nano-transductori care vor ajunge in creierele noastre.
Nanotehnologia reprezinta studiul unor lucruri de dimensiuni extrem de mici care pot fi folosite in multe domenii stiintifice. Vaccinurile folosesc, intr-adevar, nanotehnologia sub forma unor nanoparticule de lipide care formeaza un invelis de lipide care protejeaza ARNm fata de sistemul imunitar care ar putea sa-l degradeze inainte de a ajunge in celula.
Mitul legat de microcipul de urmarire s-a nascut dupa comentariul facut de Bill Gates in cadrul unei intalniri a Gates Foundation cu privire la un certificat digital de evidenta a persoanelor vaccinate. Tehnologia la care s-a referit nu reprezinta un microcip si nu a fost implementata in niciun fel in procesul de dezvoltare, testare si distributie a vaccinurilor impotriva COVID-19.
Mit 8: Vaccinurile COVID-19 au fost produse folosind tesut fetal.
Nici vaccinul Pfizer/BioNTech, nici vaccinul Moderna nu contin celule fetale si nu au fost folosite celule fetale pentru dezvoltarea si productia niciunuia dintre aceste vaccinuri.
Mit 9: Daca ma vaccinez impotriva COVID-19, testul PCR va iesi pozitiv.
Vaccinarea cu oricare dintre vaccinurile impotriva COVID-19 autorizate nu va determina pozitivarea testului PCR care identifica ARN-ul viral SARS-CoV-2 si care este folosit pentru a diagnostica o infectie curenta. Daca sistemul imun va dezvolta anticorpi dupa vaccinare, atunci este posibil ca testul care evidentiaza anumiti anticorpi sa fie pozitiv.
Mit 10: Daca am avut COVID-19 si m-am vindecat, nu mai trebuie sa ma vaccinez.
In prezent, nu exista suficiente dovezi despre cat dureaza imunitatea naturala care apare dupa ce ai facut boala. Studiile au aratat ca aceasta este de scurta durata si este nevoie de cercetari suplimentare pentru ca medicii si oamenii de stiinta sa intelega mai bine aceste aspecte legate de imunitatea naturala si de cea indusa de vaccin. Unii cercetatori cred ca imunitatea post-vaccinare ofera o mai buna protectie decat cea naturala. De aceea, expertii recomanda sa te vaccinezi, chiar daca ai facut boala. Totusi, poti amana vaccinarea 90 de zile. De asemenea, persoanele care sunt in carantina sau care au simptome de COVID-19, nu ar trebui sa se vaccineze in acest moment.
Mit 11: Daca rata de supravietuire dupa COVID-19 este atat de mare, de ce mai trebuie sa ma vaccinez?
Este adevarat ca marea majoritate a oamenilor se vindeca. Insa este in egala masura adevarat ca unele persoane dezvolta complicatii. Pana in prezent (6.02.2021) 2.312.745 persoane din intreaga lume au decedat din cauza bolii COVID-19, la care se adauga pacientii care au supravietuit, dar care au avut forme severe de boala care au necesitat internarea in Terapie Intensiva. De asemenea, boala poate produce efecte pe termen lung (LONG-COVID) cu afectarea plamanilor, inimii si creierului, fenomen pe care medicii inca il studiaza, pentru a-l intelege mai bine.
In plus, mai este un motiv pentru care este bine sa reconsideri vaccinarea ta: ii protejeaza si pe cei din jurul tau. Chiar daca faci o forma usoara de boala sau cu atat mai mult, daca faci o forma asimptomatica, poti transmite virusul acelor persoane care au un risc crescut de a face forme severe si care nu se pot vaccina. Vaccinarea pe scara larga a populatiei le va proteja pe aceste persoane si este o modalitate importanta de a termina aceasta pandemie (imunitate colectiva).
Mit 12: Nu e nevoie sa fac ambele doze de vaccin.
Cu exceptia unui singur vaccin din cele aflate in faza finala de aprobare sau din cele care sunt deja autorizate, toate celelalte vaccinuri necesita doua doze care sunt administrate la interval de cateva saptamani. Prima doza determina inceperea protectiei, iar a doua doza amplifica aceasta protectie si este necesara pentru a se obtine efectul care a fost demonstrat in trialurile clinice. De exemplu, eficacitatea vaccinului Pfizer/BioNTech obtinuta in trialurile de faza 3 a fost de 52% dupa prima doza si de 95% dupa cea de-a doua. In prezent, nu se cunoaste daca doar o singura doza ofera protectie durabila si suficienta pentru a preveni boala COVID-19 si in special formele severe, asa incat este recomandat sa faci si a doua doza.
Mit 13: Vaccinul nu protejeaza impotriva noilor variante de SARS-CoV-2, asa incat nu merita sa ma vaccinez.
Nu este neaparat adevarat. Este normal ca virusurile sa sufere mutatii. Termenul de „varianta” se refera la acea versiune a virusului care are noi mutatii. In cazul variantei B.1.1.7 identificata in decembrie 2020 in Marea Britanie, se considera ca vaccinurile folosite acum protejeaza impotriva acesteia. Insa daca vaccinul va continua sa sufere mutatii semnificative, eficacitatea vaccinului ar putea sa scada. Acesta este motivul pentru care este important ca un numar tot mai mare din populatie sa se vaccineze, astfel incat sa se intrerupa cat mai curand posibil transmiterea virusului. Mai mult, conform declaratiilor reprezentantilor companiei Pfizer, tehnologia ARNm este o metoda flexibila in acest sens, ceea ce va permite posibilitatea adaptarii vaccinului daca genomul SARS-CoV-2 va suferi mutatii semnificative.
Mit 14: Am facut vaccinul antigripal, asa ca nu mai trebuie sa ma vaccinez.
SARS-Cov-2 este un virus nou si diferit de alte tipuri de virusuri respiratorii, inclusiv fata de virusul gripal. Desi cele doua boli se pot manifesta asemanator, sunt diferite, produse de virusuri diferite care necesita protectie specifica. Pentru boala COVID-19 este nevoie de un vaccin care este creat specific pentru virusul SARS-CoV-2.
Mit 15: Vaccinul impotriva COVID-19 imi va afecta fertilitatea.
Vaccinul impotriva COVID-19 nu va afecta fertilitatea. Confuzia a aparut atunci cand un raport fals a aparut pe retelele de socializare, spunand ca proteina spike care se gaseste pe suprafata noului coronavirus este aceeasi cu o alta proteina spike denumita sincitina-1, care este implicata in cresterea si atasarea placentei in timpul sarcinii. Raportul fals spunea ca dupa vaccinarea impotriva COVID-19, sistemul imunitar al femeii ar produce anticorpi impotriva acestei proteine diferite si ar afecta fertilitatea. Cele doua proteine spike sunt complet distincte, iar administrarea vaccinului SARS-CoV-2 nu va afecta fertilitatea femeilor care doresc sa ramana insarcinate, inclusiv prin metode de fertilizare in vitro. In timpul trialurilor vaccinului Pfizer, 23 de femei inrolate voluntar in studiu au ramas insarcinate, iar singura femeie care a suferit o pierdere a sarcinii nu primise vaccinul propriu-zis, ci placebo. Pe de alta parte, se cunoaste ca boala COVID-19 aparuta in sarcina poate avea un impact important asupra sarcinii si sanatatii mamei.
Mit 16: pacientii in varsta cu o stare de sanatate alterata nu trebuie sa se vaccineze.
Tocmai adultii in varsta sau care au boli asociate trebuie sa se vaccineze. Acest grup are un risc mai mare de a face forme severe de boala care sa necesite spitalizare si la care sa apara complicatii si chiar decesul. Trialurile clinice Moderna si Pfizer/BioNTech care au inclus aproximativ 10.000 de persoane cu varste cuprinse intre 65-90 de ani au aratat ca vaccinurile sunt sigure si ca au aceeasi eficacitate si in aceasta grupa de varsta.
Mit 17: Copiii si femeile insarcinate nu ar trebui sa se vaccineze.
Desi femeile insarcinate si care alapteaza nu au fost incluse in trialurile clinice, atunci cand Food and Drug Administration (FDA) a autorizat vaccinurile impotriva COVID-19 pentru utilizare de urgenta, a mentionat ca aceste femei pot opta pentru vaccinare, daca doresc. Daca esti gravida sau intentionezi sa ramai gravida sau alaptezi, discuta cu medicul curant pentru a te asigura ca iti recomanda vaccinarea.
De asemenea, in prezent, nu exista niciun vaccin autorizat pentru copiii cu varsta < 15 ani. Insa atunci cand vaccinurile vor fi autorizate si pentru aceasta categorie de varsta, recomandarea este ca acestia sa se vaccineze. Desi riscul de a face boala COVID-19 este mult redus la copii, nu inseamna ca este zero. Pana in 31 decembrie 2020, in Statele Unite, peste 2.2 milioane de copii au facut o infectie documentata SARS-CoV-2 si peste 9000 au fost spitalizati, dintre care 179 au decedat. Vaccinarea copiilor nu numai ca este importanta pentru sanatatea lor, insa ajuta la prevenirea raspandirii virusului la adulti, si in special la bunicii, profesorii sau adultii cu risc crescut.
Mit 18: Persoanele imunocompromise nu ar trebui sa se vaccineze impotriva COVID-19.
Vaccinurile ARNm nu sunt vaccinuri care contin virusuri „vii” si astfel persoanele imunocompromise nu au un risc crescut comparativ cu celelalte persoane. Desi astfel de persoane nu au fost incluse in trialurile clinice, CDC recomanda vaccinarea lor, atata timp cat nu exista o contraindicatie (reactie alergica severa la un vaccin anterior).
Mit 19: Daca ma vaccinez, voi avea reactii adverse serioase, mult mai grave decat daca as face boala.
Studiile de siguranta efectuate pe 40.000 de persoane au aratat ca cele mai frecvente reactii secundare sunt: sensibilitate la locul injectarii (84%), oboseala (63%), durere de cap (55%), dureri musculare (38%), frisoane (32%), dureri articulare (23%) si febra (14%). Acestea apar dupa 1-2 zile de la vaccinare si dureaza 1-2 zile si sunt asemanatoare cu cele care apar dupa vaccinarea antigripala sau impotriva zona-zoster. Trialurile clinice nu au identificat reactii adverse amenintatoare de viata. Odata inceputa vaccinarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech un numar redus de persoane au facut reactii anafilactice severe, care au fost tratate si care nu au avut urmari. De aceea, CDC recomanda acum ca persoanele care au istoric de anafilaxie sa nu se vaccineze cu acest vaccin.
Mit 20: Pacientii care au alergii nu trebuie sa se vaccineze.
Un numar redus de pacienti vaccinati impotriva COVID-19 cu vaccinurile Pfizer/BioNTech au facut reactii anafilactice. Ca urmare, CDC recomanda ca persoanele care au avut reactii alergice severe la oricare alt vaccin sau la tratamente injectabile (intramuscular, intravenos sau subcutanat) sa nu se vaccineze la acest moment cu vaccinul Pfizer/BioNTech. Fiecare persoana vaccinata trebuie tinuta sub observatie dupa vaccinare, timp de 15 minute, iar cei cu istoric de reactii anafilactice 30 de minute. Alergiile obisnuite cum sunt rinita alergica sau alergiile alimentare nu reprezinta o contraindicatie pentru vaccinarea impotriva COVID-19.
Mit 21: Sunt alergic la oua si nu ar trebui sa ma vaccinez.
Atat vaccinul Pfizer/BioNTech, cat si vaccinul Moderna nu contin ou si in dezvoltarea sau productia niciunuia dintre aceste vaccinuri nu au fost folosite oua. Totusi, daca ai un istoric de reactii alergice severe la ou, va trebui sa fii monitorizat de catre medici 30 de minute dupa vaccinare.
Mit 22: Odata vaccinat impotriva COVID-19, voi avea imunitate pe viata.
In acest moment nu se cunoaste cu exactitate cat timp va persista imunitatea in urma vaccinarii si daca va fi nevoie sa se administreze vaccinul mai mult de o data sau chiar regulat, asemanator cu vaccinul gripal.
Mit 23: Dupa ce ma vaccinez, nu va mai trebui sa port masca sau sa tin cont de distantarea sociala.
Chiar daca te vaccinezi, ar trebui sa porti in continuare masca cand te afli in prezenta altor persoane, sa te speli pe maini si sa practici distantarea fizica. Exista cateva motive pentru aceasta recomandare. Primul argument este ca vaccinurile folosite in prezent in Romania (Pfizer/BioNTech si Moderna) necesita doua doze administrate la trei, respectiv la patru saptamani distanta pentru a obtine cea mai buna imunitate posibila. Al doilea motiv este faptul ca aceste vaccinuri au fost dezvoltate pentru a preveni formele severe de boala si decesul ca urmare a COVID-19. Nu este clar inca daca, de asemenea, protejeaza impotriva infectiei asimptomatice si in transmiterea virusului.
Mit 24: Acum ca exista vaccinuri, pandemia se va termina curand.
Cu totii ne dorim acest lucru, insa va mai dura o perioada de timp astfel incat tarile sa fie capabile sa vaccineze un numar considerabil de oameni si sa se observe o scadere importanta a numarului de cazuri de boala COVID-19. Pentru a se obtine imunitatea colectiva - cand sunt imunizate suficient de multe persoane, astfel incat virusul sa nu se mai poata transmite - este nevoie ca cel putin 70% din populatie sa fie vaccinata sau infectata. Firmele producatoare pot furniza un numar limitat de vaccinuri. De aceea, vaccinarea se va efectua in faze, prioritare fiind acele persoane care au cea mai mare nevoie de vaccin.
Mit 25: Acum ca exista vaccinuri impotriva SARS-CoV-2 putem face vaccinuri si impotriva racelii comune sau HIV sau altor boli infectioase.
Exista mii de virusuri diferite care cauzeaza o varietate de boli. Multe virusuri sufera mutatii an de an, ceea ce face dificila dezvoltarea unui vaccin care sa ofere protectie pe o perioada lunga de timp. In plus, pentru anumite boli infectioase este dificil sa se dezvolte un vaccin. De exemplu, virusul HIV se poate „ascunde” si astfel poate deveni nedetectabil de catre sistemul imunitar. Raceala comuna poate fi cauzata de unul dintre cele peste 200 de virusuri respiratorii, astfel incat un vaccin impotriva unui singur virus nu ar fi eficient.
*Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
www.cdc.gov
www.aarp.org
www.healthcare.utah.edu
www.news.sanfordhealth.org
www.cincinnatichildrens.org
www.mayoclinichealthsystem.org
www.health.clevelandclinic.org
www.hopkinsmedicine.org