Se afișează postările cu eticheta Ghise. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ghise. Afișați toate postările

joi, 10 ianuarie 2013

Partidul Democrat Liberal finanțat ilegal !



  • Difuzati materialul la cat mai multe persoane!!!!! 
    http://www.facebook.com/marian.antonescu/posts/318263174942293
  • E spre binele tarii sa se stie adevarul. Fundatia HS actioneaza de 20 de ani in Romania.

    PDL: partid plătit de credincioși, sponsorizat de Reich (I)

    Postat la: 06.11.2012 Scris de: Voichiţa Răşcanu , Ruana Ceaușescu, Luciana Pop

    Partidul Democrat Liberal este finanțat ilegal de două structuri: fundațiile germane ale Angelei Merkel și organizațiile religioase ale neoprotestanților 
  • • ZIUAnews vă dezvăluie edificiul financiar prin care Traian Băsescu a transformat și, mai apoi, a controlat instituțiile statului de drept și viața politică a României în exterior 
  • • „Hanns Seidel" și „Konrad Adenauer" sunt cele două fundații prin care activitățile politice ale PDL au fost plătite 
  • • Ambele fundații sunt susținute de Guvernul Angelei Merkel 
  • • 51 de lideri ai PDL au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanți 
  • • Președintele PDL, Vasile Blaga, a fost în pelerinaj la Biserica Penticostală Philadelphia Romanian Church din SUA, pe banii lor 
  • • Ministerele Justiției, Internelor, Sănătății și Muncii au fost restructurate, transformate și îndoctrinate prin banii dați direct de Angela Merkel 
  • • Întregul sistem creat din banii nemților și ai pocăiților vizează distrugerea instituțiilor românești și accesul în Parlament al susținătorilor neoprotestanților
    După ce în numărul precedent al ziarului am arătat relațiile dintre Mihail Neamțu, Mihai Răzvan Ungureanu și penticostali, ZIUAnews continuă serialul cu o radiografie a sistemului politic democrat în România. Inițiat în urmă cu mai bine de 12 ani, de organizațiile occidentale care purtau un interes economic și social, procesul de devenire al Partidului Democrat Liberal a fost și este semănat de mijloacele financiare manipulative ale Guvernului de la Berlin și interesele neocreștine.
    ZIUAnews vă prezintă lista liderilor PDL care au primit bani sub diferite forme de la pocăiți, precum și infrastructura creată de Partidul Popular European, atât în România, cât și în Estul Europei, pentru subjugarea intereselor naționale în fața celor europene.
    Noul Reich, alimentat financiar prin două fundații germane, s-a extins de-a lungul Europei, înrobind instituțiile naționale intereselor de partid, manipulând opinia publică și transformând contribuțiile europene în daruri portocalii, cu destinatari înregimentați politic.
    Cu toate că reprezintă o infracțiune la Legea partidelor politice, organizațiile străine au stimulat financiar puternic partidul lui Băsescu și politica democrată în România, inițiind apoi scenarii pseudopolitice de luptă pentru apărarea democrației, în scopul anihilării socialiștilor aflați, în prezent, în aproape toată Europa, în opoziție. ZIUAnews atrage atenția tuturor instituțiilor democratice din România și nu numai, pentru a stopa amestecul politicului în instituțiile vitale ale statului de drept.
    În numărul trecut, v-am prezentat modul în care fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi legionarul Mihail Neamţu se folosesc de banii pocăiţilor pentru a ajunge în Parlament. În continuare, ZIUAnews vă arată o schemă incredibilă, care demonstrează că cei mai mulți dintre membrii de bază ai PDL sunt conectaţi la banii şi relaţiile neoprotestanţilor. Sumele de bani şi puterea de a influenţa luarea unor decizii, atât în interiorul PDL-ului, cât mai ales în afara lui, le sunt date parlamentarilor penticostali sau celor care aspiră la statutul de parlamentar, de organizaţiile neoprotestante puternice din SUA. Întregul PDL este împânzit de neoprotestanţi care se folosesc de această confesiune pentru a accede la funcţii, la bani, la influenţă.

    Deşi sunt extrem de puţini oamenii politici care recunosc deschis apartenenţa lor la neoprotestantism, temându-se că, într-o ţară majoritar ortodoxă, acest lucru i-ar prejudicia la vot, ZIUAnews vă arată legăturile mai marilor PDL cu diverse culte neoprotestante, dar şi beneficiile pe care oamenii politici le-au obţinut de pe urma acestei apartenenţe ţinute secretă.
    În urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi făcând parte din Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) și Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara). Realitatea însă a fost alta.
    Nucleul neoprotestanţilor din PDL începe cu fostul premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca și fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe, deputatul Daniel Buda, fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Radu Țîrle. Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, șeful Cultului Penticostal din România, prieten la cataramă cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi acesta, dar şi socrul său, Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.
    Emil Boc a negat că este penticostal, însă a omis un detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocăiţi. Conform Primăriei Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor comunității române penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundațiilor din România, urmând ca această sumă să fie direcţionată, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, susținerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamități".
    Anghel Florin Serghei,William Brânză,Daniel Buda,Marius Dugulescu,Alin Popoviciu,Lucian Riviş-Tipei,Badea Riceard, penticostali PDL-işti, au propus, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, adoptat în luna decembrie a acelui an, de Camera Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din România, inclusiv cea penticostală, să primească ajutor de la stat.
    Vasile Blaga a făcut, la începutul lui 2010, o vizită în Atlanta, Georgia, fiind însoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptistă „Emanuel" din Oradea. Nici Ambasada României din SUA, nici consulul onorific al României din Atlanta, nu au fost înștiinţaţi de această acţiune, afirmându-se că vizita lui Blaga, pe atunci ministru de Interne, a fost ferită de ochii curioşilor. Penticostalii români care frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de această vizită, fiind invitaţi să participe la întâlnirea cu liderul PDL. Ortodocşii români au fost deranjaţi de hotărârea fostului ministru de Interne. Părintele ieromonah DR. Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Române. Dacă prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la câteva săptămâni un funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga în Atlanta.
    Mircea Lubanovici, penticostal de seamă, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, împreună cu soţia sa, în SUA, mai exact în Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community College". În calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat conferinţe şi simpozioane în comunitatea română penticostală, inclusiv şi-a introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţârle, senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Române. Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al României din Los Angeles, Cătălin Ghenea, au participat, în Arizona, la o serie de conferinţe sponsorizate de Biserica Baptistă „Happy Valley". Românii de alte confesiuni, care doreau să stea de vorbă cu consulul Cătălin Ghenea erau nevoiţi să plătească „o taxă de intrare", de 20 de dolari, pe care nu se oferea nicio chitanţă sau alt act.
    William Brânză, deputat PDL de Diaspora, a cărui apartenenţă la cultul penticostal nu mai este o necunoscută, se ocupă tot de problemele românilor din afară. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Brânză a mers în Franţa, unde a participat la o întrunire a comunităţii penticostale din Paris.                                                                   Vezi Sursa Info AICI
    Dănuţ Liga, de confesiune adventistă, este un alt deputat democrat-liberal a cărui relaţie de prietenie cu pastorul adventist Viorel Patrană a fost demonstrată. Acesta din urmă a deţinut mai multe companii în SUA şi Marea Britanie, care au avut de câştigat din tombola „100% Adevărat", desfăşurată la OTV.
    Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului penticostal de peste Ocean, îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, fiind şi secretar al Comisiei Românilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru politică externă.
    Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, în funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale, din Camera Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, în calitate de membru al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi Teodor Paleologu, aceştia participând la conferinţa „Valorile creştin-democrate, Valorile Europei Unite", organizată de către deputatul PDL Marius Dugulescu.
    Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupă şi funcţia de consilier judeţean în Arad, dar, în perioada 2005-2009, a fost membru în Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.
    Cuzman Cionca, pastor, membru PDL, nu se sfieşte să facă politică în biserica Penticostală în care predică. În preajma referendumului de demitere a preşedintelui, Cionca a pledat în favoarea lui Traian Băsescu, transmiţându-le enoriaşilor săi că „Tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultima săptămână, noi, păstorii voştri, nu suntem de acord. Este uzurparea statului de drept (...) Nu suntem de acord nici cu atitudinea fraţilor noştri, care nu mai ştiu în ce partid sunt. Eu am fost pro şi încă sunt pro unei politici verticale, sănătoase. Noi suntem pro Constituţia. Sunt nişte gunoaie toţi, dar vrem ca legea să fie respectată". Folosind un limbaj necreştin, Cionca îi motiva pe penticostalii săi să meargă la vot şi să pună ştampila „împotriva uzurpării statului de drept".
    Vasile Ţânţaş, şeful cultului penticostal din zona Oaşului, a beneficiat de finanţări consistente din Statele Unite ale Americii. Ţînţaş a făcut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falcă, toţi trei făcând parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falcă i-au convins pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare să accepte candidatura unuia dintre fiii lui Ţânţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costându-l 1,5 milioane de euro.
    Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL, este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a încântat electoratul prin cântări de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş este şi membru în Comisia Românilor de Pretutindeni, având ca scop atragerea voturilor de la cei din diaspora.           Vezi Sursa Info AICI


  • Mihail Neamțu și MRU se folosesc de banii și de influența penticostalilor, pentru a ajunge în Parlament

    Şcoliți la cele mai prestigioase universităţi din străinătate, preşedintele Noua Republică și cel al Forței Civice încearcă să creeze un pol de putere şi de influenţă pe scena politică românească • Neamţu este văzut des la întrunirile penticostalilor din Arad • Mihai Răzvan Ungureanu se închină la penticostalii lui Gheorghe Falcă, pentru un loc în Senat • Locul pentru colegiul de deputat din Arad i-a fost cedat lui Neamțu de fiul preşedintelui Cultului penticostal, Pavel Riviş Tipei, deputatul Lucian Riviş Tipei.
    Mihail Neamţu, un individ cu aspiraţii de politician şi cu discurs legionar,susţinut financiar de penticostali, pionier şi apoi membru al Tineretului PNŢCD, apropiat de preşedintele Traian Băsescu, a fost sustinut la parlamentare la un colegiu din Arad, pe listele PNŢCD. Acesta ar fi, în mare, portretul unui cameleon cu pretenţii de lider politic care și-a abandonat orașul natal și convingerile politice, pentru credința penticostală și banii neoprotestanților. Mihail Neamţu a ales banii Bisericii Penticostale. Neamţu este susţinut de lideri marcanţi ai comunităţii penticostalilor, printre care şi preşedintele Cultului Penticostal, Pavel Riviş Tipei. Ca urmare a unui joc politico-religios, Tipei i-a şi cedat lui Neamţu locul fiului său, Lucian Riviş Tipei, pentru un scaun de parlamentar. E adevărat, fiul lui Tipei nu numai că nu a reuşit să termine vreo facultate cu care să se laude în CV, spre deosebire de Neamţu, dar acesta este, se pare, implicat în mai multe dosare penale, cercetat pentru infracţiuni din sfera economică.             Vezi Sursa Infă AICI

    Legătura Neamţu-penticostali

  • Mircea Man, democrat-liberalul care a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxă, s-a sucit. Pentru alegerile din această toamnă, Man este susţinut de penticostalii din Maramureş, în schimbul unui imobil în care neoprotestanţii să îşi desfăşoare întrunirile.
    Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureș, Mircea Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului, Constantin Boloş, Fănică Pop, fostul candidat la Primăria din Baia Mare, Ioan Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei Gârdani, Gheorghe Tătăran şi primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegran, membru înscris în comunitatea penticostală, în 2010, la inaugurarea Bisericii Penticostale Betel din comunca Fărcaşa.
    Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, are strânse legături cu adventiştii de ziua a şaptea. În luna mai a acestui an, democrat-liberalul a participat la simpozionul intitulat „Libertatea religioasă - factor de armonie socială", organizat de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, în parteneriat cu Asociaţia Naţională „Conştiinţă şi Libertate", de asemenea, de cult neoprotestant.
    Ionică Pop, consilier PDL Cluj, este susţinător al cultului adventist. În 2011, el a afirmat public că face parte din consiliul de administraţie al Liceului Adventist „Maranatha", pentru ca reprezentanţii CJ să dispună evacuarea elevilor ortodocşi dintr-o clădire dorită de conducerea liceului adventist.
    Victor Fărăgău, Gheorghe Stănişte, David Ilie, Vasile Boari, Ioan Lupoian, Mircea Căpuşan, Gavril Moldovan şi Gabi Covală, toţi neoprotestanţi şi fideli PDL, au întemeiat o formaţiune-satelit a acestui partid, Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR).
    Aderarea României la Schengen, la mâna penticostalilor
    Biserica Penticostală Română l-a invitat, în 2011, în ţara noastră, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul onorific al mai multor state din zona baltică, membru al Comisiei Sociale de Sănătate atât în Guvernul Germaniei, cât şi pe lângă Comisia Europeană. Rolul vizitei a fost acela de a dezbate integrarea în spaţiul Schengen şi relaţiile de colaborare între ţările europene. Fiind o activitate decisă de Biserica Penticostală, delegaţia română a fost reprezentată de senatorul PDL Gheorghe David, adept al acestui cult neoprotestant.
    Sponsorizare ilegală
    Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor politice interzice, expres, ca partidele politice să primească donaţii de la partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmărire penală nu s-a sesizat până în acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii celor două fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de finanţare, de mass-media.
    Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul 1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă". Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea să se folosească liderii PDL, pentru a scăpa de răspunderea penală: "Fac excepţie de la prevederile alin. (1) donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate în relaţii de colaborare politică. Pot fi primite şi materiale de propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European". Apărarea acestora ar fi însă plină de goluri, pentru următoarele argumente: PDL nu a primit bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii, ci sume imense de bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici. Acţiunile liderilor PDL, reflectate în detaliu în presă, au constituit mijloace de propagandă electorală, care le-au servit la strângerea de voturi.
    Gratitudinea lui Băsescu
    În semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar oferit PDL-ului, preşedintele României, Traian Băsescu, cel care, constituţional, nu are voie să promoveze politica vreunui partid, l-a decorat, în luna octombrie a acestui an, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit", în grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer", Holger Dix. Bineînţeles, cuvintele de laudă nu au întârziat să apară din partea Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis că evenimentul a avut loc „în semn de înaltă apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activă, pe toată durata mandatului (...), pentru susţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie".
    ZIUAnews vă prezintă exemple de manifestări plătite de Fundaţia „Konrad Adenauer" şi organizate de Partidul Democrat Liberal. În 2009, reprezentanţii „Konrad Adenauer" au luat decizia de a organiza cursuri cu tematica „Managementul comunicării de campanie", prin care să formeze tinerii politicieni din Organizaţia de Tineret a PDL.
    În 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile de management politic", prin care s-a propus organizarea de lecţii de formare de traineri interni, specializaţi în managementul politic. Tinerilor din PDL le-a fost asigurată finanţarea programului de cele două fundaţii partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer" şi Institutul de Studii Politice.
    Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer" au finanţat şi Şcoala Judeţeană de formare politică de la Botoşani, desfăşurată în perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de aramă". Întregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.
    În perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer" - în colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii Europene - a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal, cu titlul „Tinerii - viitorii lideri în administraţia publică din România", organizat la Moreni, Dâmboviţa.
    Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal, respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi Fundaţia „Konrad Adenauer", au plătit, în prima jumătate a lunii octombrie, o dezbatere a PDL-ului, organizată la Hotelul Ramada din Bucureşti. Tema acestei întruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale în România, liderii PDL redactând un document strategic, care să stea la baza obţinerii banilor europeni.
    Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, în perioada 29-31 octombrie, la Şcoala Politică Regională, intitulată ,,Măsuri asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare". Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad Adenauer" şi ai Institutului de Studii Populare.
    Cea mai recentă manifestare a PDL-ului, finanţată de fundaţia „Konrad Adenauer", a fost o conferinţă organizată la începutul lunii noiembrie. „Valorile dreptei, dreapta valorilor" a fost titlul dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, plătită tot din banii nemţilor, a mai fost organizată şi în luna mai a acestui an.
    Nici Fundaţia „Hanns Seidel" nu s-a lăsat mai prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor democrat-liberali. În perioada 13-16 octombrie 2011, în Bucureşti, s-a desfăşurat Şcoala Naţională de Comunicare Politică, proiect organizat de Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare, împreună cu fundaţia germană „Hanns Seidel". 2011 a fost al patrulea an consecutiv în care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel", pentru organizarea acestui tip de eveniment.
    Plătit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel" pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoală de gândire a dreptei", a fost şi jurnalistul Cristi Pătrăşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.
    Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns Seidel Stiftung, împreună cu Fundaţia Partidului Popular European - Centre for European Studies - şi cu Institutul de Studii Populare - o fundaţie apropiată PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale, intitulată „Respect pentru România, Respect pentru Femei". Evenimentul a fost organizat în luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, în frunte cu Vasile Blaga.
    PDL nu a fost singura formaţiune importantă din România care a beneficiat de sponsorizări ilegale din partea celor două fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost îmbibate de banii celor de la „Konrad Adenauer" şi „Hanns Seidel". Ministerul Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad Adenauer", bani utilizaţi atât pentru seminarii care vizau formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, cât şi pentru achiziţionarea diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de drept, care a primit bani de la atare fundații, a fost Ministerul Administraţiei şi Internelor - susținut financiar de „Hanns Seidel". De la dotare până la antrenamente şi seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalităţii angajaţilor MAI într-una conformă cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit de la fundaţiile nemţeşti. Alte două ministere la fel de importante, care au fost finanţate de „Hanns Seidel", au fost Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii.
    Începuturile fundaţiilor în România
    Fundația „Konrad Adenauer" este prezentă în România încă din 1991, când a început să desfășoare activităţi de educaţie politică şi consultanţă pentru partidele de dreapta din România. Creată după Al Doilea Război Mondial, fundația poartă numele lui Konrad Adenauer, primul lider al Uniunii Creștin Democrate, coaliție de catolici și protestanți care, sub conducerea sa, a devenit formațiunea dominantă în Germania. Cancelarul Angela Merkel este membru al board-ului director al fundației care este finanțată cu banii guvernului federal și ai landurilor. Fundaţia are sute de filiale, pe tot globul, birourile naţionale acţionând ca centre de comandă pentru acţiunile de „promovare a culturii civice", pe care Merkel - prin CDU - le întreprinde. Fundația își susține „proiectele" din diverse state, cu sume ce variază între 100 și 200 de milioane de euro.
    Relaţia „Konrad Adenauer" - „Hanns Seidel" - Traian Băsescu
    Inițial, cele două fundații au fost promotoare ale PNȚCD și UDMR, pompând sume importante în cele două formațiuni, ajutându-le să intre în marea familie a PPE, cu statut de observator până la aderarea României la UE. După anul 2000, când neintrarea în Parlament a țărăniștilor a dus la degringolada din PNȚCD și la destructurarea formațiunii creștin-democrate, situație la care Traian Băsescu a contribuit din plin, fundațiile hegemonice germane au realizat că au nevoie în România de un reprezentant politic mai puternic. Atenția lor s-a îndreptat către PD, reprezentant, la acea vreme, al Internaționalei Socialiste, dar care, cu un Traian Băsescu la conducere, putea fi adus în sânul PPE. Pentru popularii europeni, care, la alegerile din 2008, doreau să-și consolideze poziția în Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importantă. Popularii europeni și reprezentanții celor două fundații și-au intensificat demersurile, astfel încât, în 2006, formațiunea condusă de Emil Boc a decis că poate trece de la doctrina social-democrată, la cea populară. După aderarea României la UE, în ianuarie 2007, PD - devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al PPE, alături de UDMR și PNȚCD.
    În ultimii doi ani, cele două fundații au ajuns la concluzia că trebuie să se orienteze către un alt personaj politic - desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidențiale din 2014. Coincidență sau nu, în octombrie 2010, la o zi după vizita Angelei Merkel în România, Baconschi și-a lansat la București, cu mare tam-tam, Fundația Creștin Democrată, unde președintele de onoare al Fundației „Konrad Adenauer" a fost invitat de onoare. Se pare că FCD este finanțată cu bani frumoși atât de „Konrad Adenauer", cât și de „Hanns Seidel", însă ambele fundații neagă că ar avea vreo legătură financiară cu fundația fostului ministru de Externe.
    Băsescu, ochit din epoca CDR-ului
    Alegerea popularilor europeni nu a fost întâmplătoare. În pofida opoziției manifestate la început de PNȚCD și UDMR, popularii europeni au optat pentru partidul condus, până în 2004, de Traian Băsescu, personaj cunoscut multor lideri occidentali încă din timpul guvernării CDR, perioadă în care nu a fost doar ministru al Transporturilor, ci și împuternicit al Guvernului României în relațiile cu FMI și Banca Mondială, negociind toate acordurile păguboase de privatizare de la acea vreme.
    Despre implicarea fățișă a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel, în proptirea lui Băsescu, la referendumul din această vară, nu s-a vorbit doar acum. Același lucru s-a spus și în 2009, după realegerea sa pentru încă un mandat de cinci ani, când a fost invocată teza implicării Berlinului în asigurarea menținerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat și atunci fundația „Konrad Adenauer", care i-a dat o mână de ajutor candidatului Băsescu, prin tot felul de acțiuni menite să promoveze imaginea candidatului democrat-liberal. În acest sens a fost organizat Forumul „România în anul 2020 - perspective de viitor", unde invitat de onoare a fost „Excelența Sa, Președintele României, Traian Băsescu". Fundația „Hanns Seidel" și-a adus, la rândul său, aportul, organizând, în noiembrie 2010, la Bruxelles, - în colaborare cu MAI -, o masă rotundă pe tema „progresele României pentru aderarea la Spațiul Schengen", unul dintre obiectivele majore ale lui Băsescu în campania electorală.
    Baconschi, pe mărci germane
    Fundațiile care au spart gheața la începutul anilor '90, punând printre primele piciorul în România, au fost „Konrad Adenauer", legată ombilical de partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrată), partid aflat la putere în Germania, și Fundaţia „Hanns Seidel", conexată la Uniunea Social Creştină (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular European. În ultimii 20 de ani, cele două fundații au devenit tot mai active în state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Ucraina, acordând suport substanțial liderilor politici agreați sau furnizând asistență unor asociații „de elită", care se pretind a fi „vocea" opiniei publice. Ambele au tradiție în a desfășura un lobby intens în statele est-europene, așa cum s-a întâmplat și în România, mai întâi prin sprijinul acordat PNȚCD și UDMR. Ulterior „Hanns Seidel" şi „Konrad Adenauer" s-au implicat masiv în susţinerea lui Traian Băsescu - inclusiv la alegerile prezidențiale din 2009 - a PDL-ului, a Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele oferă burse pentru studenții români, cu scopul clar de a forma o elită care va lucra, în cele din urmă, pentru interesele germane din România.
    PPE în România şi în Europa (Luciana Pop)
    Prin bunăvoința guvernului de la Berlin, milioanele de euro intrate în conturile fundațiilor afiliate celor mai importante partide politice din Germania sunt puse apoi la dispoziția grupărilor sau a partidelor politice din statele-satelit, sub forma diverselor proiecte de activități sociale, culturale sau de informare. În cazul celor două fundații - „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel" -, în fostele state comuniste, banii au ca destinație, în mod firesc, formațiuni și lideri care fac parte din marele partid al popularilor europeni. Pe această listă se regăsesc Boiko Borisov - premierul bulgar, Donald Tusk - șeful guvernului polonez, Iulia Timoșenko - fostul premier ucrainean, Viktor Orban - prim-ministrul ungar, cu tot cu partidele lor de centru-dreapta, dar și alte personaje politice din Europa. Tot cu suportul celor două fundații au fost propulsați la cârma Uniunii Europene doi lideri importanți ai marii familii a PPE - portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, în 2009, pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei Europene, precum și belgianul Herman Van Rompuy, în fruntea Consiliului European. Pentru a-și atinge scopurile, inclusiv pentru a-și asigura prezența pe scena politică a țărilor în care și-au făcut intrarea, fundațiile germane sunt dispuse să cheltuiască oricât. Dacă, spre exemplu, în anii '90 bugetul fundației „Konrad Adenauer" era de peste 220 de milioane de mărci, din care jumătate era destinată proiectelor din Europa Centrală și de Est, în ultimii ani, fundația a ajuns să dispună de sume care variază între 100 și 200 de milioane de euro.
    Deși dezideratele declarate ale fundațiilor afiliate celor două mari partide ale Germaniei, CDU și CSU, sunt acelea de a promova creștin-democrația și valorile democratice, tendința lor de a domina scena politică din mai toate fostele state comuniste, dar și din alte colțuri ale lumii, i-a îndreptățit pe unii comentatori politici să vorbească de anumite scopuri obscure. Concret, fundațiile „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel" s-au transformat în instrumente-cheie ale politicii externe a Germaniei. În majoritatea cazurilor, fundațiile sprijină forțe politice de centru-dreapta, fie aflate în Opoziție, pentru a le ajuta să preia puterea, fie partide care se găsesc deja la guvernare, dar care au nevoie de „parteneri" și de sprijin extern pentru a rămâne pe poziții.
    Partidul lui Tusk, ajutat de „Konrad Adenauer"
    Una dintre primele țări în care fundațiile germane au pus piciorul a fost Polonia. Teoretic, fundațiile afiliate la CDU și CSU au exercitat activități sociale, acordând subvenții pentru diverse programe. Practic, doar anumite medii bine alese au beneficiat de sumele respective. Exemplul elocvent este cel al fundației „Konrad Adenauer", care, formal, sprijinea centrele creștin-democrate de cercetare și anumite asociații de promovare a democrației, însă un suport consistent revenea unor grupări politice. Fundația legată de partidul Angelei Merkel și-a fixat drept principal partener politic formațiunea „Platforma Civică", a premierului Donald Tusk, deși acest partid nu prea are nimic în comun cu democrat-creștinii, în timp ce la Varșovia există o serie de organizații creștin-democrate autentice. Politicienii din partidul lui Tusk, consilierii și miniștrii săi au fost invitați în permanență la diversele conferințe, simpozioane sau evenimente organizate pe bani frumoși de fundația „Konrad Adenauer". De asemenea, în 2010, însuși președintele fundației „Konrad Adenauer", Hans-Gert Pottering, și-a manifestat, în mod fățiș, sprijinul pentru candidatul Platformei Civice la alegerile prezidențiale, Bronislaw Komorowski, apreciind apartenența acestuia la marea familie a popularilor europeni.
    Premierul bulgar, omul lui Merkel
    Și în Bulgaria, partidele germane își exercită propria influență asupra vieții politice, prin intermediul fundațiilor legate ombilical de ele. Cele mai active sunt tot „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel", al căror sprijin merge spre partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov. Lucru care reiese chiar dintr-o cablogramă publicată anul trecut de WikiLeaks, în care șeful guvernului de la Sofia, acuzat de legături cu mafia bulgară a anilor '90, se lăuda în fața diplomaților americani cu sprijinul pe care îl are din partea fundațiilor „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel", dar și cu relația sa foarte bună cu Angela Merkel și PPE. De altfel, creștin-democrații germani l-au sprijinit pe Borisov în timpul campaniei electorale din 2009, o serie de experți ai celor două fundații ajutând logistic și financiar partidul GERB să își prezinte programul. Admirator înfocat al premierului ungar Viktor Orban, Borisov a decis anul acesta să facă o nouă lege a presei, deranjat de atacurile la adresa sa. La noul act normativ vor lucra experți ai celor două fundații germane.
    Orban, medalie de la „Hanns Seidel"
    Premierul ungar Viktor Orban, apropiat al CDU și CSU, are, de asemenea, legături strânse, prin partidul său FIDESZ, cu cele două fundații germane. Și în Ungaria, banii guvernului german sunt alocați pentru diversele conferințe și școli de vară la care liderii FIDESZ își expun ideile. Ca semn al relațiilor foarte bune dintre politicianul maghiar și fundațiile germane, în 2001, Orban a primit din partea fundației „Hanns Seidel" premiul . În 2003, grație fondurilor unor ONG-uri controversate - precum Open Society, al magnatului american George Soros - și mulțumită fundațiilor germane, așa-numitele „revoluții portocalii" au dat pe mâna Occidentului fostele state sovietice Georgia și Ucraina. Fundațiile germane au legături strânse cu partidul fostului premier Iulia Timoșenko, pe care l-au ajutat să intre în familia PPE. Caracatița finanțărilor germane a ajuns și în Slovacia, unde cele două mari fundații s-au implicat în susținerea unor entități politice, încălcând astfel legislația țării, care interzice partidelor să primească fonduri din partea unor organizații străine.
                                                                            Vezi Sursa Info AICI

marți, 27 noiembrie 2012

Dobritoiu a paralizat circulatia , pana l-a oprit V Ponta


Daca nu intervenea Prim Ministrul Ponta , Dobritoiu avea de gand sa paralizeze circulatia in Bucuresti !
Desi l-au rugat mai multe grupuri de cetateni si redactori chiar pe postul de televiziune RTV , 
Dobritoiu NU si Nu !

Incepi sa te intrebi cam ce nemernicii se pot intampla prin ministerul Apararii , tinind cont ca dobritoiu a mai activat pe acolo si nu s-au auzit decat lucruri care nu-i fac cinste !
  • Cea mai maRE TAMPENIE a Min Ap care spune ca repetitiile nu se pot face noaptea ca se impiedica avioanele (la RTV ieri 26.11) Apoi Dobritoiu a repetat ca el are mai multa scoala decat Basescu , pana cand l-a oprit Corina Dragotescu . Iata ca vine Ponta si îl opreste , desi populatia isi exprimase indignarea aceste nemernicii de a bloca la infinit circulatia , fara pic de umanitate si discernamant !

    Vezi și

    1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

    2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

    3. Scara de valori a societății romanești 

    4. Europa privită din viitor

    5. Hrana vie

    6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

    7. Destinatii uimitoare pe glob

    8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

    9. Primarul care nu frură

    10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

    11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

    12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

    13. O Nouă Republică

    14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

    15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

    16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

    17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

    18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

    19. Fii propriul tău nutriționist

    20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

    21. Slăbești daca esti motivat

    22. Serbet de ciocolata

    23. Set medical Covid necesar acasă

    24. Medicament retras - folosit în diabet

    25. Brexit-ul - Spaima Europei

    26. Virusul Misterios

    27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

    28. Sistemele solare - apă caldă

    29. Economisirea energiei electrice

    30.  Hoțul de cărți

    31. Aparitia starii de insolventa

    32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

    33. Microbii din organismul uman

    34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

    35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

    36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

    37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

    38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


    Cine este Corneliu Dobritoiu, ministrul Apararii in Guvernul Ponta


    Generalul Corneliu Dobritoiu, nominalizat la Ministerul Apararii, a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Apararii Nationale si a fost, pentru o scurta perioada, in septembrie 2006, loctiitor al ministrului Apararii.
    Corneliu Dobritoiu s-a nascut in 18 septembrie 1955, in Bucuresti, fiind absolvent al Academiei Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu si al Academiei de Inale Studii Militare din Bucuresti.
    Dobritoiu este recasatorit si are doi copii. El este din anul 2006 membru al Partidului National Liberal.
    In 1994, Corneliu Dobritoiu a inceput sa lucreze in cadrul strcturii operative din Ministerul Apararii Nationale, mai intai ca expert pe probleme de analiza politico-militar.
    Intre anii 1998-2000, este ofiter de Stat Major la Directia Cooperare si Securitate Regionala din cadrul Statului Major Militar International, Cartierul General NATO din Bruxelles, iar in anul 2000, presedintele Emil Constantinescu ii confera Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Cavaler.
    Reintors in Romania, este promovat ca sef al Directiei Integrare Euro-Atlantica si Relatii Militare Internationale din MApN (2000-2004).
    Corneliu Dobritoiu a fost inaintat la gradul de general de brigada (cu 1 stea) la 1 Decembrie 2002 si apoi la gradul de general-maior (cu 2 stele) la 1 Decembrie 2004. Urmeaza si cursurile pentru ambasadori si generali ale Colegiului NATO din Roma, pe care le absolva in anul 2004 si cursul superior de management al apararii de la Scoala de Studii Navale Postuniversitare din Monterey (SUA), absolvite in anul 2005.
    In anul 2004, Corneliu Dobritoiu este numit Loctiitor al Secretarului de Stat al MApN si sef al Departamentului de Integrare Euro-Atlantica si Politica de Aparare.
    La 15 mai 2006, prin decret al presedintelui Traian Basescu, generalul-maior Corneliu Dobritoiu a fost inaintat la gradul de general-locotenent (cu trei stele) si a fost trecut in rezerva cu noul grad, din Ministerul Apararii Nationale.
    Din data de 26 iunie 2006, prin decizia primului-ministru, confirmata prin decretul nr. 80 al presedintelui Romaniei, Corneliu Dobritoiu este numit in functia de secretar de stat si sef al Departamentului pentru politica de aparare si planificare din cadrul MApN.
    In perioada 12 septembrie 2006 - 26 octombrie 2006, ca urmare a suspendarii ministrului Apararii, Teodor Athanasiu, de catre presedintele Basescu, Corneliu Dobritoiu indeplineste functia de loctiitor al ministrului Apararii Nationale.
    In ianuarie 2009, dupa alegerile parlamentare, Emil Boc l-a eliberat, prin decizie, pe Corneliu Dobritoiu din functia de secretar de stat la Ministerul Apararii Nationale. Corneliu Dobritoiu a fost nominalizat pentru portofoliul Apararii de catre presedintele PNL, Crin Antonescu, in septembrie 2010, in guvernul alternativ propus de PNL, format din 11 ministere.
    Presa a relatat la inceputul lunii februarie 2007 ca Dobritoiu si-a cumparat in anul 2005 apartamentul de serviciu de 115 metri patrati intr-o zona centrala a Capitalei (in acelasi bloc cu generalul Sergiu Medar, consilier prezidential pentru aparare) cu 27.000 de euro, desi pe piata imobiliara o astfel de locuinta ar fi valorat 150.000 de euro.
    Potrivit gandul.info, apartamentul situat pe strada Traian din Bucuresti a fost vandut de Dobritoiu un an mai tarziu, in 2007, pentru un profit de aproape 8 ori mai mare: 200.000 de euro, conform declaratiei sale de avere. Potrivit presei de la acea vreme, aceasta tranzactie s-a perfectat desi, conform declaratiei sale de avere, Dobritoiu mai detinea o casa de vacanta din 2004, in comuna Ganeasa (judetul Ilfov), pe numele sotiei, bijuterii de 20.000 de euro si active financiare de 50.000 de euro.
    Corneliu Dobritoiu a declarat la acea vreme ca nu a incalcat legea, pentru ca, "potrivit procedurilor", nu ar fi avut sanse sa cumpere locuinta de serviciu daca ar fi avut o proprietate in Bucuresti. Familia Dobritoiu detinea, in 2009 (data celei mai recente declaratii de avere), o casa de vacanta de 354 metri patrati in Ganeasa, judetul Ilfov, situata pe un teren de 4.600 de metri patrati.
    De asemenea, familia Dobritoiu mai detinea un apartament pe soseaua Nordului din Bucuresti. Trecut in rezerva in 2006, el a fost unul dintre multii ofiteri superiori ai Armatei romane care s-a bucurat si de salariu, si de pensie militara in acelasi timp. Conform gandul.info, banii si afacerile din familia Dobritoiu sunt conduse insa doamna Viorica Dobritoiu, fosta Samson. Cea mai profitabila firma detinuta de ea este TMS Romania, o reprezentanta a unei firme belgiene care vinde piese de schimb pentru camioane si utilaje folosite in constructii (Caterpillar, Komatsu sau Vogele fiind doar cateva exemple).
    Drept urmare, firma doamnei Dobritoiu a beneficiat de 11 contracte cu statul, mai exact cu Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), in perioada 2008-2012, prin care a livrat piese de schimb pentru utilajele folosite la repararea sau constructia soselelor. Suma totala castigata de pe urma acestor contracte se ridica la peste 10 milioane de euro (la un curs mediu de 4 lei pe euro).
    Restaurantele si cluburile de lux sunt un alt domeniu in care Viorica Dobritoiu s-a implicat, fie direct, fie prin fiul ei, Dumitru Samson. Ea a detinut firma Restaurante Elements, cu actionar majoritar SIF Muntenia, aflata acum in faliment, si detine inca firma Elements Factory. Restaurantul Elements s-a inchis, iar acum doamna Dobritoiu s-ar afla in spatele restaurantului de lux Collage.
    Fiul ei, Dumitru Samson, detine impreuna cu sotia sa, Raluca Samson, trei firme, prin una dintre ele operand clubul Elements din parcul Herastrau, demolat in 2011 pentru ca era construit ilegal, conform Primariei Capitalei. Cei doi Samson detin firmele Elements The Advertiser, Elements Le Garage si Elements Media.
    Cei doi au detinut o agentie de publicitate, S.M. Art Advertising, implicata intr-un scandal cu bani publici la Autoritatea Nationala pentru Turism, pe cand Turismul se afla in Ministerul Transporturilor, condus de Radu Berceanu. Atunci, firma respectiva a realizat cinci clipuri de promovare a Romaniei, pentru care a incasat nu mai putin de 1,5 milioane de euro.
    Cele cinci clipuri nu au corespuns calitativ dorintelor ANT, care a cerut refacerea lor, iar firma a cerut inca 600.000 de euro pentru acest serviciu, bani pe care nu i-a mai primit, conform datelor date publicitatii in 2007 de secretarul de stat Lucia Morariu, din Ministerul Turismului condus de liberalul Ovidiu Silaghi, scrie gandul.info. Cu un an inainte, firma mai avusese contracte cu ANT in valoare de 880.000 de euro.

marți, 13 noiembrie 2012

Rugă pentru părinţi




Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea.


Adrian Păunescu