Mi-e dor de tara mea, mi-e dor de casa, mi-e dor de aerul de-acasa, de soare, de colbul de pe ulita bunicilor, de praful cenusiu al orasului, de ciulinii Baraganului, imi este atat de dureros de tare dor…
-mi-e dor de pietrele de pe strada, de care ma-mpiedic pentru ca ma uit la oameni si le zambesc, nu sunt atenta pe unde calc;
-mi-e dor de blocul meu provincial si moldovenesc, de presul colorat de la usa;
-mi-e dor de vecina de la 1, de pe fata, care spala zilnic balconul, din 3 in 3 ore, cu regularitate de ceasornic si daca nu esti atent, te-mbaiaza din cap pana-n picioare cu zoi. Iar daca ai tupeul sa comentezi, te mai si trimite pe la origini…dar mi-e dor de ea;
-mi-e dor de vecina de la parter si racnetele ei, cand se cearta cu barbatul sau disciplineaza copchiii, de faptul ca-mi ia presul de la usa si-l arunca daca nu-l spal o data la 3 zile (ea-l spala zilnic);
-mi-e dor de vecinele care-mi bat la usa cand mi-e lumea mai draga, ca sa ma-ntrebe ce gatesc bun, c-am imputit mahalaua si daca nu le dau sa guste, cheama politia. Sau vin ele sa-mi aduca pe o farfurioara-ceva bun, de pomana ;
-mi-e dor de verdele cel mai verde al muntilor si campiei de-acasa;
-mi-e dor de mirosul satului romanesc iarna sau vara;
-mi-e dor de seninul cel mai pur al cerului romanesc;
-mi-e dor sa merg desculta prin iarba si colbul de acasa;
-mi-e dor sa merg cu plugusorul si colindul;
-mi-e dor de vorba romaneasca, de bunatatea si ospitalitatea romaneasca;
-mi-e dor de babutele din piete, care vand pe un colt de bordura verdeturi, flori de gradina, oua si branza proaspete, fructe si plante medicinale, cu fetele zbarcite, acoperite cu broboade. Mi-e dor de mainile lor batatorite, negre de munca, de zambetul si vorba lor, de faptul ca dupa ce cumperi ceva te binecuvanteaza si te stuche sa nu te deochi.
Mi-e dor de toate si de toti, mi-e atat de dor, incat plang cand scriu si scriu plangand, ma doare sufletul de dor. Nimic nu se compara cu „acasa” si realizezi asta doar atunci cand esti plecat departe. Sunt de 2 ani in Italia, am mai fost plecata, dar acum am stat cel mai mult. Sotul meu este de 10 ani in Italia si l-am surprins plangand intr-o zi. Plangea de dor, de dorul arzator de-acasa, de parinti, de locurile in care ne-am nascut si am copilarit. L-am imbratisat si-am plans amandoi. Nu o ducem rau deloc aici, afara, dar nu suntem impliniti, ne lipseste ceva, avem cu noi doar jumatate de inima, jumatate de suflet, restul sunt acasa, acolo unde ne sunt radacinile. Suntem ca niste zombie, roboti cu bateriile pe terminate, ba nu… suntem ca niste oameni de tinichea, fara inima – INIMILE NOASTRE SUNT ACASA, IN ROMANIA.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Am colindat mult, am vazut alte tari, am privit oamenii, casele, orasele, peisajele, am studiat traditiile si bucataria tarilor pe unde am trecut si peste tot este foarte frumos. Dar nu se compara cu Romania, absolut deloc. Oamenii sunt amabili, dar reci, politicosi, dar distanti, uneori agresivi cand vad ca esti strain si nu pot profita cu nimic de pe urma ta. Nu se compara cu bunatatea si caldura romanilor. Sunt ospitalieri, dar… lipseste acel ceva romanesc, sincer si neprefacut. Casele sunt frumoase, elegante, cu mobila si decoratiuni de vis… dar nu e satul romanesc de-acasa, simplu. Te simti stingher aici si sincer, prefer o cana de tabla, cu emailul sarit, plina cu apa rece de fantana, in locul unei sampanii fitoase, servite in pahar simandicos.
Am vazut marea si muntii de aici, la prima vedere, muntii sunt acoperiti cu verdeata, dar sunt putini brazi si multi jnepeni si boscheti pitici. Aici s-a defrisat la greu, nu mai exista paduri seculare ca-n Romania (atat cat vor mai rezista). Marea din Italia nu e ca la Constanta, cu plajele acoperite cu nisip fin, cu magazine, restaurante si terase la tot pasul. Aici plaja e de cele mai multe ori ingusta si acoperita cu pietris, in apa e mult pietris, trebuie sa mergi mai departe de mal ca sa dai de nisip.
Traditii? Mi-e dor de cozonac si oua rosii, de Craciun si Revelion cu miros de tochitura si zgomot infernal de pocnitori, buhai si racnete de colindatori. Mi-e dor de costumele traditionale si oalele de lut cu sarmale, de mirosul de mancare gatita care inunda strazile romanesti.
Acum cativa ani, au venit niste prieteni italieni in Romania si cand au vazut satele romanesti si carutele trase de cai, boi si magari, au ras si au spus ca Romania e in urma cu 100 de ani fata de Italia. Atunci m-a durut, dar apoi mi-am dat seama ca sunt recunoscatoare pentru asta. Sunt recunoscatoare ca tara mea inca mai pastreaza traditiile vechi, ca mancarea inca mai este simpla si naturala, ca taranii romani inca mai cultiva totul curat si natural, cu sapa, cu mana si sudoare si nu cu tot felul de chimicale.
Am fost dezamagita-n Romania, nu-mi gasesc de lucru, dar vreau acasa, cu toate lipsurile si problemele de-acasa, e totusi ACASA. Stiti ca atunci cand intru-n Romania simt? Indiferent daca sunt in avion sau in masina, daca dorm, citesc, vorbesc sau orice altceva as face-simt. Mi-au spus si alti romani acelasi lucru. Pur si simplu simti o caldura aparte care te inunda, simti ca esti liber, parca ti se aprinde lumina, esti complet. Si ti se umplu ochii de lacrimi, inima-ti bate mai repede si TE simti cu adevarat viu – ESTI ACASA!
In septembrie avem vacanta si mergem in Romania. Cu siguranta mergem in Bucovina, simt nevoia sa ma rog pe pamantul sfant al razesilor. Si ne vom opri la manastiri si la Vatra Dornei, unde am fost in voiaj de nunta si revenim mereu cu atata drag. Vom mai merge la Brasov, la Horezu si… vom mai vedea unde se va opri masina.
Voi ce locuri iubiti cel mai mult in Romania? Unde-mi recomandati sa merg, care sunt locurile de care va leaga cele mai dragi amintiri? E atat de frumoasa si de binecuvantata de Dumnezeu tarisoara asta!! Atat de greu incercata, dar a ramas de o frumusute fantastica!
Daca aveti poze din cele mai frumoase locuri romanesti, incarcati-le aici, pe Inegalabila Romanie. Le voi vedea si eu, le vor vedea si altii, vom promova impreuna frumusetile tarii noastre.
Cu totii suntem ambasadorii Romaniei, in lume, haideti sa aratam tuturor ce tara frumoasa avem!
Vezi sursa info AICI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu