Pentru Smith a fost insa doar un mic obstacol in cariera sa. Dupa ce a reusit in cele din urma sa treaca toate examenele si sa-si primeasca un certificat, Smith a devenit cunoscut drept "Capitanul milionarilor". Cei mai bogati oameni ai Angliei refuzau sa calatoreasca alaturi de alt capitan.
Capitanul Smith s-a scufundat cu Titanicul dupa ce vasul a lovit un iceberg, iar corpul sau nu a fost recuperat niciodata.
Povestea Titanic-ului ramane un eveniment conturat de mister. Multi oameni sunt inca fascinati de legendele pe care le ascunde.
Construirea vasului Titanic a
inceput la 31 martie 1909 si a durat 3 ani. Din cele 2228 de persoane la
bord, doar 705 au supravietuit. Punctul de plecare a fost Southampton,
Anglia si avea ca destinatie New York. Titanic s-a scufundat in Oceanul
Atlantic, la jumatatea drumului, in noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912,
iar epava a fost descoperita abia in 1985. Povestea Titanic-ului ramane
un eveniment conturat de mister si chiar daca reprezinta o tragedie,
multi oameni sunt inca fascinati de legendele pe care le ascunde. RMS
Titanic a fost detinuta de White Star Line si construita la santierele
Harland and Wolff din Belfast. Iata un top a 10 dintre informatiile mai
putin cunoscute despre Titanic:
1. Sala de fitness a vasului a fost primul loc in care femeile au avut voie sa faca gimnastica.
1. Sala de fitness a vasului a fost primul loc in care femeile au avut voie sa faca gimnastica.
La inceputul secolului XX femeile aveau un rol stereotip,
neasteptandu-se de la ele mai mult de a se marita. Sportul era rezervat
barbatilor. Abia in anul 1928 femeile au avut voie sa participle la
Jocurile Olimpice la discipline precum gimnastica si atletismul (la
sporturi de "societate" ca tenisul, golful sau crichetul participau inca
din 1900). Sala de fitness reprezenta o inovatie la bordul unui vas si
era dotata cu un cal electric, o camila electrica, aparate de ciclism
si canotaj. Exercitiile se desfasurau sub supravegherea doctorului
Thomas McCauley. Accesul femeilor era permis in sala separat de barbati,
in intervalul 9 –13 si erau obligate sa fie imbracate in aceleasi
rochii incomode pe care le purtau in public.
2.
Bucatarul sef, Pierre Rousseau era al doilea cel mai bine platit
angajat de pe vas (dupa capitan) din cei 899 de membri ai echipajului si
s-a numarat printre supravietuitori. In perioada Edwardiana,
masa de seara reprezenta o ocazie de socializare si putea sa dureze
chiar si cateva ore. Fara indoiala, la bordul navei fiind foarte multe
personalitati ale societatii de atunci, punctul culminant al zilei erau
mesele. In seara de 14 aprilie au avut parte de o masa de proportii, un
maraton de 11 feluri de mancare, pentru multi dintre ei fiind ultima.
3. Pretul unui bilet la clasa I ar costa in ziua de astazi 70.000 de dolari.
Biletele s-au pus la vanzare la mijlocul anului 1911, cand a fost
anuntata data inaugurarii, insa au fost cumparate chiar si inainte de
plecarea vasului. Clientii de la clasa I erau cele mai proeminente si
bogate persoane apartinand clasei superioare si societatii elitiste
americane si englezesti. Cei din clasa a IIa erau in general membrii ai
clase mijlocii, turisti, academicieni sau preoti. Clasa a IIIa cuprindea
in general imigranti care sperau la o viata mai buna in Statele Unite
si apartineau diferitelor nationalitati si etnii: pe langa numarul mare
de imigranti englezi, irlandezi si scandinavi, erau si pasageri din
Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Croatia, Rusia), Orientul Mijlociu
(Liban, Siria), Hong Kong sau armeni care fugeau din Turcia. Un bilet
la clasa a IIIa varia intre 600 si 800 de dolari, cele pentru copii
fiind cele mai ieftine, putin sub 300 dolari (in banii de astazi).
4. Stewardesa Violet Jessop a supravietuit atat scufundarii Titanicului, cat si a navei sora – Britannic. HMHS
Britannic a fost cel de-al treilea vas al companiei White Star Line.
S-a scufundat in 1916 in Marea Egee, in urma ciocnirii cu o mina. Nava
fusese transformata in 1915 in nava-spital ca urmare a nevoii
extinderii operatiunilor militare in partea de est a Marii Mediterane
odata cu intrarea in razboi a Imperiului Otoman de partea
Germaniei. Violet Constance Jessop s-a nascut in Argentina, intr-o
familie de emigranti irlandezi. Pe Titanic a fost repartizata in barca
de salvare cu numarul 16 si i s-a pus un copil in brate pentru a avea
grija de el. Dimineata, cand supravietuitorii au fost urcati la bordul
navei Carpathia, o femeie i-a luat copilul din brate si a fugit cu el
fara sa spuna vreun cuvant. Pe Britannic a lucrat ca sora in timpul
Primului Razboi Mondial. In timpul scufundarii a sarit dintr-o barca de
salvare de teama sa nu fie prinsa sub elicele navei. A fost trasa de apa
si s-a lovit la cap de chila navei, fiind ulterior salvata de alta
barca. Mai tarziu a declarat ca parul ei des si castaniu a salvat-o,
amortizand impactul cu chila si ca inainte sa paraseasca cabina s-a
asigurat ca si-a luat periuta de dinti, deoarece dupa scufundarea
Titanic-ului a fost lucrul care i-a lipst cel mai mult.
5. Observatorii nu au avut binoclu. Pe Titanic a
existat un binoclu, insa acesta era inchis intr-un dulap de catre
ofiterul David Blair. Blair s-a imbarcat pe Titanic din Belfast, insa
nefiind solicitat la bord pentru voiajul inaugural, a coborat in
Southampton, neinformand pe nimeni asupra locatiei binoclului. Se pare
insa ca binoclul nu ar fi ajutat prea mult in seara tragediei pentru a
observa aisbergul din timp, neoferind un camp de vizibilitate bun.
6. Muncitorii de pe santierul de constuctii al Harland and
Wolff au organizat un boicot deoarece coca Titanic-ului avea un numar
anti-catolic. La scurt timp dupa scufundarea Titanic-ului, atat
in Irlanda cat si in cadrul comunitatilor irlandeze din America,
dezastrul a fost asociat cu pedeapsa divina, deoarece, spuneau ei,
Titanic sfida puterea lui Dumnezeu si autoritatea Papei. Misteriosul
numar "anti-catolic" dat de constructorii navei ar fi fost 3909-04.
Privit in oglinda, numerele puteau fi citite ca NO-POPE. Se pare insa ca
in realitate acest numar nu a fost niciodata atribuit navei, singurele
numere asociate acesteia fiind 410 (numarul de ordine al navei) si 131,
428 (numarul de inregistrare de la Ministerul Comertului). Cifrele,
vazute chiar si in oglinda nu inseamnau absolut nimic. O alta legenda
spunea ca un muncitor a fost inchis in coca navei in timpul construirii
acesteia, insa informatia s-a dovedit a fi falsa.
7. Operatorii radio au transmis mesajul SOS dupa 45 de minute de la impact.
In seara incidentului, operatorul de radio adjunct Harold Sidney Bride
s-a dus la culcare cu 2 ore mai devreme decat in mod obisnuit pentru a-l
schimba pe superiorul sau John Phillips la miezul noptii. Deoarece
statia nu functionase cu ceva timp inainte, Phillips era foarte ocupat
cu transmiterea mesajelor personale ale pasagerilor. Impactul a avut loc
la ora 11:40, iar la scurt timp Bride s-a trezit. Putin dupa 12
noaptea, capitanul Edward Smith le-a dat pozitia navei si i-a rugat sa
transmita mesajul de SOS. Problema este ca initial, mesajul transmis in
caz de primejdii era CQD si chiar daca printr-o conventie internationala
semnata in 1906 si adoptata in 1908 s-a optat pentru SOS (fiind cel mai
simplu de transmis), in practica s-a pastrat CQD. Acesta a fost si
mesajul transmis de Phillips de 6 ori. Mai tarziu, la sugestia lui
Bride, a intercalat mesajele cu SOS. Interesant este ca pionierul
transmisiei radio pe distanta lunga si implicit a semnalului CQD,
Guglielmo Marconi, astepta in New York vasul Titanic pentru a se
intoarce acasa, in Anglia. Dintre cei doi operatori doar Bride a
supravietuit. El a fost asteptat in New York de Marconi si revista New
York Times careia Bride i-a oferit povestea in exclusivitate contra
sumei de 1000$.
8. Cand a plecat din portul Southampton, pe Titanic a izbucnit un incediu si aproape ca s-a ciocnit cu un alt vas. Incendiul
a izbucnit in buncarul carbunilor din cauza unei combustii spontane.
Focul ar fi putut tine 11 zile, insa dupa 3 zile in larg, acesta a fost
stins. Din cauza focului, usa unuia dintre batardourile navei a fost
usor deformata, insa se crede ca si-a pastrat proprietatile de
etansare. Navele Oceanic si St.Paul erau ancorate la debarcader. La
plecare Titanicului, apa fiind mica, St.Paul a intrat in tangaj si a
plecat in deriva. Prin efectuarea mai multor manevre dictate de
experienta si cunostintele capitanului Smith, impactul a fost evitat.
9. Titanic s-a scufundat mai repede deoarece usile etanse dintre compartimente au fost intredeschise dupa impact. Nava
era subdivizata in 16 compartimente despartite de 15 batardouri. Era
construita pentru a putea pluti si ca nava bicompatimentata, astfel ca
in cazul unui dezastru capitanul putea inchide oricare dintre usile
etanse ale unui batardou cu ajutorul unui comutator electric, facand
astfel vasul practic nescufundabil. Usile insa nu s-au inchis complet,
permitand apei sa intre mai repede in toate incintele vasului.
10. Numarul barcilor de salvare era mai mare decat cel permis. Mult
timp s-a crezut ca Titanic nu a avut suficiente barci de salvare, insa
conform legislatiei maritime din acele vremuri, detinea de fapt mai
multe decat le permitea legea. In acea vreme functiona regulamentul din
1894 care exprima numarul maxim de barci de salvare in functie de
tonajul navei, ci nu dupa numarul de pasageri. Astfel, pentru navele mai
mari de 10.000 de tone, numarul necesar de barci de salvare era 16.
Compania White Star a depasit acest numar prin adaugarea a 4 barci
suplimentare, rabatabile. Din pacate, nu au fost suficiente pentru
salvarea majoritatii pasagerilor.
Povestea Titanic-ului continua sa fascineze si in ziua de astazi, ca
dovada ca in aprilie 2010, in Pigeon Forge, Tennessee s-a deschis un nou
muzeu Titanic. Este construit la jumatate din scara reala a vasului si
pe langa faptul ca prezinta vizitatorilor detalii cat mai vii despre
atmosfera de la bordul vasului si spune povestea pasagerilor, cei
interesati isi pot oficia si casatoria.
Sursa: The Telegraph
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu